Gata teaca

Am reusit sa termin si teaca pentru puuko-ul cu miner din coaja de mesteacan. V-am mai spus ca imi iubesc noile stante de piele? Le iubesc. Teaca e realizata dintr-o singura bucata de piele si e modelata sa stea perfect pe cutit.

P1330248

P1330250

P1330251

P1330252

In studio

Nu cred sa imi placa ceva mai mult decit starea de creatie. Poate doar meditatia. Intotdeauna mi-au placut imaginile cu artisti in timpul lucrului in studio. E o pace in aceste imagini si o prezenta a lui Dumnezeu care vibreaza. Si nu conteaza ce faci, ca cioplesti, ca pictezi, ca crosetezi, starea e importanta, iar locul unde faci toate acestea capata dintr-o data un aer sfint. Mi-am adus aminte de un proverb care mi-a placut extraordinar: “Calugarul face din birt manastirea lui. Betivul face din manastire circiuma lui.”

P1320665

Doua teci

Am lucrat ieri toata ziua si am reusit sa termin tecile pentru ultimele doua cutite. Una am facut-o tip nordic, cealalta western. Nu stiu care imi place mai mult, dar inca o data nu imi vine sa cred ce frumos se prelucreaza pielea de la Dani. Prima e cusuta cu tendon artificial, iar la a doua am experimentat cu o tehnica de cusut mai speciala.

P1320666

P1320667

P1320668

P1320669

P1320672

P1320671

P1320673

P1320674

De cioplit si alte cele…

E un cutit simplu, cu decoratii putine, in nuante contrastante, monocrome, minimaliste. Cumva imi aminteste de traditiile romanesti autentice (fara infloriturile colorate din prezent), modelul incrustat e de altfel luat de pe bitele ciobanesti. Minerul e din acelasi lemn de mesteacan, nobil pentru mine, cu o felie de corn de bivol african. Mi-a placut contrastul dinttre lemnul deschis si cornul negru. Lama e un Lauri din otel-carbon, lama recomandata de producator pentru cioplitori, dar cutitul poate fi linistit folositt la tot felul de indeletniciri. Cam astea au fost vorbele. Imaginile spun probabil mai multe.

P1320653

P1320655

P1320656

P1320660

P1320661

Inspirat de Wirkkala

Intre variantele de puukko existente, unul se distinge, cel putin din punctul meu de vedere, prin eleganta si perfectiunea liniilor. E puukko-ul relizat de un cunoscut sculptor si designer finlandez, Tapio Wirkkala prin anii ’50. Acelasi designer care a realizat sticla pentru vodka Finlandia a facut un puukko splendid, pe care il folosea la sculptura. De la designul acesta am pornit si am realizat un puukko cu miner de abanos si malachit si lama de otel inoxidabil. E asa frumos ca nu iti vine sa il folosesti, dar apoi nu ar mai avea nici un rost. Asa ca sper ca cel la care va ajnge are nevoie de un cutit de lucru, nu de unul pentru raft.

P1320612

P1320613

P1320614

P1320616

P1320618

Puukko cu miner de coaja de mesteacan

Daca ati mai trecut pe aici, stiti ce mult imi place mesteacanul. Aproape tot de la el: aspectul de spirit batrin si intelept, seva pentru intarirea sistemlui imunitar, lemnul de cioplit, tot. Recent am vazut un cutit al carui maner era realizat din felii de coaja de mesteacan si am zis sa incerc sa fac si eu unul. Nu am stiut in ce ma bag. Numai ca sa decupez cele peste 60 de felii de coaja, sa le perforez si sa le curat, mi-au trebuit patru ore. A fost o intreaga aventura pina am reusit sa termin. Aspectul e unul grozav, cu petele aleatorii ale coajei care amintesc de limbajul PC-ului. Dar ceva nu se poate explica, si anume modul in care se simte cind il tii in mina, cu textura foarte fina si placuta, naturala. Lama e otel-carbon finlandez. Na, cam asta a fost, altul asemanator  nu cred sa fac curind. Teaca vine si ea.

P1320606

P1320607

P1320609

P1320610

Teaca

Aseara tirziu am terminat ultima teaca din pielea minunata de vita de la Dani. Nici acum nu imi vine sa cred cit de bine se modeleaza si ce rigida ramane. Asta inseamna protectie maxima pentru cutit si in plus un aspect grozav. Cutitul pentru care am facut-o e gata de mult, dar abia acum am reusit sa ii realizez culcusul.

P1320604

P1320602

P1320601

P1320600

 

De esenta tare

E gata si cana din lemn de stejar. Initial am vrut s-o incrustez si pe aceasta, dar mi-au placut prea mult desenele lemnului. Citeodata nu poti concura natura. De fapt de cele mai multe ori. Pe margini i-am lasat citeva urme de coaja ca sa aduca aminte de copacul strajnic din care provine.E o cana destul de mare si solida, rezistenta.

P1320573

P1320574

P1320577

Despre el si ea

Pinza aceasta a stat ceva vreme pe sevalet, in asteptarea povestii pe care sa o istoriseasca. Pina la urma a decis sa spuna despre ea si el, despre el si ea. M-a ajutat foarte mult imaginea unei sfori cu care s-au jucat cainii pe strada zilele trecute. E realizat in tehnica mixta, cenusa si vopsele acrilice pe pinza. Dimensiunea e de 83/79 cm. A fost destul de greu sa reproduc in fotografie nuantele pentru ca sunt foarte pastelate si subtile.

P1320570-2

P1320567

P1320569

Si fotografia de pe strada care m-a ajutat…

P1320546

Paleta de gatit

Mi-am adus aminte acum citeva zile ca nu am mai facut de mult o paleta de gatit. E poate printre cele mai folosite instrumente dintr-o bucatarie, o poate spune orice bucatareasa, pe linga cutit si linguri. Asa ca gata, am terminat-o. Are o forma  ergonomica si cit mai usor de folosit. La final am incrustat-o de data aceasta cu un model viking. Lemnul e mesteacan, lemnul in care lucrez cel mai mult in ultima vreme.

P1320560

P1320561

P1320563