E tot din mesteacanul de la Leşu, dar cu personalitatea ei. I-am încrustat pe coada mai lungă o spirală ADN simbolică şi floarea vieţii stilizată. Şi ca să se vadă ca e românească câteva şiruri de triunghiuri. De finisat e fină, dar i-am lăsat urme de cioplitură să se...
Am încheiat, în sfârşit lucrul la ce-a de-a doua cană din mesteacănul mare de la Leşu. E o formă mai pretenţioasă mai feminină, foarte încăpătoare, pentru cei care beau cafea lungă sau ceai. Dar arată frumos. Na. Asta e!
Gata una dintre kuksele pe care le-am început la Leşu din measeacanul rupt azi iarnă de zăpadă. M-am inspirat puţin din mitologia vikingilor pentru forma mânerului şi încrustaţii.
E gata deja de o săptămână dar nu am apucat să o postez. Am facut-o la Leşu, în liniştea aceea splendidă de care mi-e dor tot timpul. E de cireş.
