Adevarata drama

M-am abtinut, m-am abtinut, dar trebuie sa spun ceva. Adevarata drama a Romaniei sunt miile de copii care cresc fara parintii plecati la munca in strainatate, a caror inteligenta emotionala distrusa va duce la o perpetuare a dramei tarii asteia. Adevarata drama o traiesc cei plecati prin strainataturi, dezradacinatii, cei care nu se vor simti niciodata acasa, nevoiti sa munceasca pentru bunastarea altor natii. Adevarata drama o traiesc parintii batrani carora le pleaca odraslele din tara si care ii revad o data pe an sau in cel mai bun caz pe ecranul laptopului. Adevarata drama o traim noi toti, nevoiti sa traim intr-o tara rupta in doua de ura. Adevarat drama o traiesc toti cei care isi pierd zilnic copiii, parintii si fratii in accidente rutiere produse din lipsa unor nenororcite de autostrazi pe care nici un gurvern de nici o culoare nu a fost in stare sa le contruiasca timp de 30 de ani. Drama adevarata o traiesc toti cei nevoiti sa lucreze in corporatii straine gigantice, in loc sa construim Romania prin firme autohtone. Romania a fost intotdeauna o prada pentru cei din jurul nostru, pentru marii jucatori, o prada pentru marile puteri mai nou, aflata la intersectia intre Orient si Occident, bogata si in acelasi timp saraca, inteligenta si in acelasi timp stupida, impacata si in acelasi timp frustrata, mistica si in acelasi timp fara Dumnezeu. Nu am fi fost niciodata asa cu lideri puternici, cu lideri demni si drepti care sa urmareasca interesele natiunii si nu propriile lor interese, cu lideri usor de manipulate si cu servicii secrete aservite unor puteri oculte. Nu mai am nicio speranta pentru tine, draga Romanie, te bate vantul de secole, dintr-o parte in alta, asa ca nu imi ramane decat un singur lucru de facut, sa imi construiesc propria mea Romanie, cu proprii mei prieteni, cu elevii mei, cu cei apropiati, in interiorul tau insa, pentru ca nu vreau nici sa te parasesc. Adio, dar raman cu tine. Te iubesc prea mult. La multi ani, Maria!

Ai ceva de spus